DICTATORI NEBUNI

Girolamo Savonarola 1452-1498. Călugăr dominican, predicator (auto intitulat si profet) care sustinea că a vizitat-o pe Fecioara Maria in ceruri. Savonarola a deţinut intreaga putere in timpul asa zisei ” Repubblica Fiorentina” 1494-1498. El a  instituit in Florenta (oraş declarat Noul Ierusalim) un regim teocratic feroce, interzicând aproape orice fel de distracţie: carnavalurile, festivalurile, jocurile de şah şi table, oglinzile, cărţile de joc, măştile de carnaval, hainele elegante, obiectele de artă, statuetele şi picturile care reprezentau nuduri, cărţile şi scrierile considerate indecente sau eretice, toate au fost declarate „unelte ale păcatului” si arse pe rug.  Au  fost votate legii dure împotriva "sodomiei" (care includea atât relaţiile  relațiile intre persoane de acelasi sex , dar si relatiile heterosexuale neconforme, menite ” să transforme sexul in plăcere si nu având rol de procreere”,  adulter, legi împotriba ”bețiilor publice (cele particulare erau permise) , Interesant este modul in care Savonarola supraveghea populatia. El o făcea  cu ajutorul copiilor (un fel de gestapo juvenil, care işi spionau propriile familii şi raportau orice fel de abatere făcută de părinţii lor sau de fraţii lor mai mari), a  cerşetorilor şi infractorilor din oraş care căutau şi identificau pe locuitorii amatori de distracţie lumească. In cele din urmă zilele de glorie ale lui Savonarola au apus, excomunicat de papă si chemat de rivalii săi  franciscani,   la un ”Turnir de foc” intre franciscani si dominicani, cel care nu era ars, în urma întrecerii ,era considerat ”ocrotit de Dumnezeu”. Florentinii au considerat că partida dominicanilor condusă de Savonarola a tergiversat permanent pregătirile la ”calvarul de foc”, sau răsculat si i-au aresta pe Fra Giralamo si pe cei doi colaboratori apropiati ai săi: Fra Salvestro și Fra Domenico. Cei trei au fost arşi pe rug in ziua de 23 mai 1498 iar cenuşa lor a fost aruncată in râul Arno. Conform cronicilor contemporane a doua zii după execuţia lui Savonarola întreaga populatie a Florentei  a sărbătorit ”prin beţii crunte” si dezmăţ moartea regimului puritan a lui Fra Girolamo.	Girolamo Savonarola
Henri Christophe, rege haitian: Henri Christophe a fost un sclav negru haitian care a creat un regat în nordul Haitiului în martie 1811 și s-a proclamat Henry I, rege al Haiti. El a creat, de asemenea, un titlu de noblețe pentru  fiul său legitim Jacques-Victor Henry numindu-l prinț și moștenitor. Ca rege, Christophe a creat numeroase ranguri nobiliare: 4 ranguri de prinţi pair,  8 duci, 22  conţi, 40 de baroni și 14 cavaleri. Christophe a fondat un colegiu de arme pentru a oferi stemele heraldice  noilor înnobilaţi. Într-o ţară de o sărăcie extremă, regele Henry a construit numeroase clădiri megalitice, printre care Citadelle Laferrière, Palatul Sans-Souci.	Henri Christophe
Puncte bune: Nu are, omul era dus cu pluta
José Gaspar Rodriguez de Francia, dictator Paraguay 1814-1840: Titlul său oficial a fost  de "Dictator Suprem şi  Perpetuu al  statului Paraguay". A transformat statul sud-american intr-unul total izolaţionist si poliţienesc şi a naţionalizat biserica catolică. Francia a eliminat învățământul superior susţinând că acesta nu este o prioritate financiară a națiunii. Dictatorul a avut o vedere foarte liberală asupra sexualităţi. A supus căsătoria la o impozitare excesivă si la numeroase restricţii, insistând ca el să oficieze personal toate nunţile. Francia a păstrat un jurnal personal cu toate femeile cu care s-a culcat (din aceste relaţii a strâns șapte copii nelegitimi). Când el a prins-o pe fiica sa, Ubalda García de Cañete că se prostituează în ”timpul liber”, a declarat prostituția o ”profesie onorabilă” și a ordonat ca toate curvele  să poarte piepteni de aur pentru a fi recunoscute. Trăind permanent cu obsesia asasinatului, Francia bloca el însuşi la culcare, ușile Palatul Prezidenţial, pentru a nu fi otrăvit rularea trabucurilor personale era făcută doar de sora sa.  permanent dormea cu un pistol sub pernă. Ori de câte ori el iesea călare la plimbare, toate tufișurile și copacii de-a lungul traseului erau smulse pentru  ca asasinii să nu se poate ascunde în tufişuri, toate obloanele de la case trebuiau să fie închise, iar pietonii trebuiau să se prosterneze în fața lui. A murit la 20 septembrie 1840.
Puncte bune: A abolit Inchizitia si a lăsat trezoreria statului la moartea sa cu cel puțin două ori mai mulți bani în ea decât a avut aceasta în momentul preluării mandatului, inclusiv 36.500 de pesos reprezentând salariul său pe mai mulţi ani. În 1836, Francia a deschis prima biblioteca publica din Paraguay. Poate pentru noi Francia este un dictator controversat  dar pentru poporul  paraguyan, José Gaspar Rodriguez de Francia este considerat  erou naţional.
Manuel Mariano Melgarejo Valencia, preşedinte al Boliviei 1865-1871: Monument de incompetenţă şi stupiditate. La asasinat personal pe adversarul săi Manuel Isidoro Belzu. Se spune că Melgarejo a vândut o mare parte din teritoriul Boliviei, Braziliei, circa 102,400 km ² din Bolivia, prin semnarea Tratatului de la Ayacucho , pentru a primii, printre altele, un magnific cal alb. În iulie 1870 , când Prusia invadat Franta , Melgarejo a ordonat unuia dintre generalii săi să trimită trupe militare pentru a ajuta la apărarea Parisului, (oraș de care fascinat  dar care nu il putea localiza pe o hartă). Generalul a răspuns lui Malgarejo ca planul lui este remarcabil dar aproape imposibil, fiindcă trebuie o lungă perioadă de timp pentru a traversa Atlanticul. Înfuriat, Melgarejo răspuns: "Nu fi prost!" Vom găsii o scurtătură! ". Una dintre anecdotele puse in seama lui Malgarejo povesteşte că atunci cânt un prieten a observat că Mariano Melgarejo citeşte un ziar, invers.şi i-a atras atenţia asupra greșeli Melgarejo ar fi răspuns, "La dracu '! Oricine poate să citească un ziar normal, eu sunt Malgarejo şi îl pot citi chiar şi invers".	Manuel Mariano Melgarejo Valencia
Puncte bune: Nu are, omul era un dobitoc
Rafael Trujillo - dictator al Republicii Dominicane. Nume complet: Rafael Leonidas Trujillo Molina . Supranumit "El Jefe" - Şeful. Trujillo a preluat puterea în 1930 in urma ”votului democratic”. De remarcat că la acest scrutin au fost numărate mai multe voturi decât alegătorii înregistraţi. În acea perioadă, Partidul Dominican, partidul condus de Trujillo, era singurul partid legal din ţară, pe străzile oraselor cine nu avea carnetul de membru al acestui partid asupra lui era arestat pentru vagabondaj,  Printre măsurile lui Trujillo ”pentru salvarea ţării” se numeră: fiul său Ramfis Trujillo în vârstă de  4 anişori a fost  inaintat la gradul de colonel al armatei dominicane  (la 9 ani Ramfis devine general de brigadă), organizarea  unui eveniment de 30 milioane dolari numit ”Târgul de Pace și Fraternitate al Lumii”  eveniment care a durat un an întreg și a terminat  o treime din bugetul național. La acest târg soția lui , a fost onorată ca titulatura de  "mare scriitoare și filozof". Trujillo a pornit o virulentă campanie externă pentru ca ea să primească Premiul Nobel pentru Literatură  (desi biata femeia nu a scris absolut nimic fiind aproape analfabetă). În 1936 Congresul Dominican a votat legea prin care capitala ţării Santo Domingo îşi schimbă numele în Ciudad Trujillo (capitala era luminată noaptea de un imens panou pe care scria "Dios y Trujillo" (Dumnezeu si Trujillo), provincia San Cristobal devine Provincia Trujillo și  cel mai înalt vârf muntos din ţară, Pico Duarte este redenumit Trujillo Pico, la fel ca  o mulțime de drumuri, clădiri, poduri și munți etc. Plăcuțele de înmatriculare ale masinilor trebuiau să includă sloganul "Viva Trujillo!".  Fiecare diplomă de licenţă trebuia să inceapă cu textul  "Viva Trujillo", iar slujbele bisericilor catolice din Republica Dominicană să înceapă cu  expresia "Dios en cielo, Trujillo en tierra" - “Dumnezeu în Rai, Trujillo pe Pamant” şi evident că această ordine a fost inversată odată cu trecerea timpului în ”Trujillo pe pământ si Dumnezeu in ceruri”. Trujillo purta titulaturile de Părinte al Naţiunii, Binefăcătorul  Patriei, Protectorul Bisericii. A ucis aproximativ 30.000 de negri haitieni in aşa numita operaţiune ”pătrunjel” într-una dintre cele mai mari acţiuni de purificare etnică din secolul XX. În campionatul national de baseball, intodeauna trebuia să câştige echipa lui favorită, iar la hipodrom intodeauna caii lui soseau primii. În cele din urmă, plictisiti de excesele sale mai multi dominicani organizează o ambuscadă în noaptea de 30 mai 1961, iar Trujillo a fost împușcat mortal	Rafael Trujillo Ramfis Trujilo
Puncte Bune. Rafael Trujillo a oferit adăpost pentru 100.000 de evrei in timpul celui de-al doilea război mondial, a oferit de asemenea azil politic marxistilor si anarhistilor din Spania, refugiaţi după războiul civil din Spania. A luat măsuri dure pentru stoparea defrisărilor de pădure.
Francois Duvalier - zis Papa Doc. Sprijinindu-se pe o doctrină ciudată, voodoo si pe formatiunea paramilitară Tonton Macoute a condus statul Haiti între 1957-1971. Papa Doc a creat o versiune nouă a rugăciunii Tatăl Nostru cu propriul său nume introdus,  care suna in felul următor: "Doc al nostru, care ești în Palatul National, sfinţească-se numele tău …”. A murit în 1971 din cauze naturale, dar nu înainte de a spune lumii că numai el a fost responsabil pentru asasinarea lui John F. Kennedy prin intermediul unui blestem Voodoo. După moartea sa,  la cârma statului Haiti  a urmat fiul său in vârstă de 19 ani, Jean-Claude  Duvalier,  zis "Baby Doc" (1971-1986)	Francois Duvalier- Papa Doc
Puncte Bune: Nu are, tipul era sărit de pe fix Cel mai tâmpit lucru: Credea că în fiecare lună pe data de 22 este posedat de spiritele voodoo.
Enver Hodja (albaneză Enver Hoxha) dictator comunist albanez (1945-1985). Hodja a deţinut funcţiile de Preşedinte, prim-ministru, ministru de externe si ministru de război, era si Comandantul suprem al Armatei Poporului. În 1953, la moartea lui Stalin a decretat doliu național în Albania, Hoxha a adunat întreaga populație albaneză în cea mai mare piaţă de capitală, în faţa acestora a îngenuncheat și a făcut făcut ”un jurământ de două mii de cuvinte” de "eternă fidelitate" și "recunoștință" pentru cel mai "iubit tată" și "mare eliberator". Dictatorul albanez a construit aproximativ 750.000 de bunkere si cazemate (intr-o țară de 3 milioane de locuitori), a rupt relaţiile atât cu URSS dar si cu China. Prin Constitutia din 1976, articolul 26, au fost interzise prin lege: împrumutul extern, ajutoarele și investițile altor ţări către Albania. A proclamat in 1967 Albania ca primul stat ateu din lume. A ordonat ca în timpul perioadelor de post religios (Ramadanul, Postul Paștelui etc.) să fie distribuite în școli și fabrici alimente „interzise” (porc in special). Cei care se sustrăgeau de la consumul acestora erau aspru pedepsiți. Orice manifestare cu caracter religios, inclusiv purtarea icoanelor, a crucifixurilor ș.a.m.d., era pedepsită prin lege. Tot în acest context a fost interzisă purtarea numelor de inspirație religioasă. În 1982 a fost promulgat  un Dictionar de nume cu 3000 de nume seculare, acceptate de regim. A murit pe 11 aprilie 1985	Enver Hodja
Puncte bune: a păstrat independenţa Albaniei, a industrializat Albania, o ţară eminamente agrară si a egalizat statutul femeilor într-o societate arhaică si misogină. A creat o cultură si o istoriografie naţionalistă, ştergând diferenţele între albanezii de diferite confesiuni (albanezi musulmani erau considerati turci, cei ortodocsi erau considerati greci, iar cei catolici, albanezi italieni)
Jean Bedel Bokassa (1966-1979). Președinte apoi ”Presedinte pe Viaţă” si in final ”împărat al Imperiului Centrafrican”. Bokassa a introdus in legislaţia centrafricană ”bătaia judiciară” și regula că hoților să li se taie o ureche după două infracțiuni și o mână la a treia infracţiune. Bărbaţii si femeile cu vârste cuprinse intre 18 si 55 de ani trebuiau să dovedească că au locuri de muncă, altfel plăteau amendă  sau erau închiși. Cerșetoria a fost interzisă; o "brigadă de moralitate" a fost formată în capitală pentru a monitoriza barurile și sălile de dans. În 1977, Bokassa, nemultumit de statutul său de Presedinte pe Viaţă, a hotărât că e timpul să il imite pe eroul său Napoleon Bonaparte şi s-a încoronat împărat al Imperiului Centrafrican. Ceremonia a fost grandioasă şi a costat statul african 20 milioane dolari, ducând practic la falimentarea țării. Coroana imperială era incrustată cu diamante,  ea singură costând 5 milioane de dolari.  Bokassa s-a așezat pe un tron de două tone făcut din aur masiv., modelat în formă de vultur . Intr-un final, plictisit si enervat de atâtea excese poporul centrafrican se răscoală iar regimul Bokassa este zguduit: oamenii iau cu asalt cladirile oficiale. Aproape încercuit Bokassa  ordonă oamenilor săi să facă raiduri in satele răsculaților si răpirea copiilor acestora. Micutii au fost intinsi pe pamant, iar imparatul a ordonat şoferului personal sa treacă peste copii cu maşina sa blindată, refuzat. Bokassa, l-a impuscat si a preluat el volanul maşinii care trece inainte-inapoi peste trupuri, până cand nu se mai aude nici un scâncet. Puţin mai tarziu, ia avionul si se duce in Libia, unde se converteste la Islam si devine un suporter fidel a lui Muammar al-Gadaffi. Ulterior se intoarce la catolicism si se proclamă al 13-lea apostol.	Jean Bedel Bokassa
Puncte bune:  Bokassa a interzis poligamia (desi el a avut 17 neveste oficiale), zestrea și circumcizia femeilor. El  a deschis, de asemenea, un sistem de transport public în Bangui format din trei linii de autobuz interconectate spre capitală, precum și un serviciu de feribot pe râul Ubangi , și a subvenționat crearea a două orchestre naționale centrafricane.
Idi Amin (1925-2003). Dictator si Preşedinte al Ugandei, Feldmareşal al Armatei ugandeze. Titlu oficial purtat de Idi Amin era de: ” Excelența Sa, Președintele pe viață, feldmareșalul Al Hadji doctor Idi Amin Dada, Domnul tuturor fiarelor de pe pământ și al peștilor mărilor și cuceritorul imperiului britanic, general în Africa și în Uganda” … probabil foarte greu de scris pe uşa biroului său. Numărul de persoane ucise în timpul regimului său este estimat  a fi între 100.000-500.000. În 1977, când Marea Britanie a rupt relațiile diplomatice cu Uganda, Amin a declarat că a învins Imperiul Britanic și şi-a adăugat  titulatura de "CIB", adică "Cuceritor al Imperiului Britanic". Amin a expulzat 80.000 de asiatici (coloana vertebrală a industriei ugandeze), naţionalizând întreprinderile deţinute de aceştia. Acest lucru a dus in final la prăbuşirea economiei ugandeze. Ce nu îi plăcea lui Idi Amin? Orice minoritate etnică, liderii religioși, jurnaliștii, artiștii, judecătorii, avocații, homosexualii, studenții și intelectualii şi … cetățenii străini. Idi Amin a fost poligam fiind căsătorit cu cel puțin cinci femei. Potrivit unor studii recente Idi Amin a avut intre 34 si 54 de copii. La 11 aprilie 1979, când Kampala a fost capturată de adversari, Idi Amin se refugiază în Libia, unde rămâne până în 1980, apoi se stabileşte în  Arabia Saudită, unde familiei regală saudită ia plătit  o subvenție generoasă în schimbul renunţării lui la politică. După o încercare nereuşită de a se reîntoarce in Uganda, Amin a murit la spital din Jeddah la 16 august 2003 și a fost înmormântat în cimitirul Ruwais în Jeddah.	The Last King of Scotland (film 2006)
Puncte bune: Nu are. Tipul era sărit de pe fix. Cel mai tâmpit lucru: Se credea regele Scoţiei, Amin a revendicat permanent tronul Scoției și sa oferit să se căsătorească cu regina Elisabeta pentru a conduce ”amândoi” Commonwealth. Obsesia lui cu Scoția l-au determinat să poarte mereu kilturi scoţiene
Pol Pot dictator cambodgian 1976-1979, pe numele său adevărat Saloth Sar. Cât timp a avut puterea Pol Pot a purtat titulatura de  "Fratele Numărul Unu". Pol Pot s-a născut  în 1925, într-un mic sat  pescăresc Prek Sbauv. Nimic nu anunța ascesiunea acestui sadic, pînă în clipa când sora sa, Roeung, a devenit concubina regelui cambogian Sisowath Monivong. Din acel moment, micuţul complexat a putut beneficia de educaţie. Când a ajuns la putere Pol Pot a instituit o adevărată dictatură a groazei în țara sa. Scopul declarat a lui Pol Pot era desființarea orașelor, a banilor și edificarea unui stat eminamente agrar şi rural. În timpul regimului lui, toți locuitorii din orașe au fost forțați să se mute în mediul rural. Fiecare cambodgian avea ca rație  două boluri de orez și o supa pe zi,  orice om cu educație, orice intelectul sau chiar orice individ care purta ochelari, era văzut ca un inamic al statului și poporului. Proprietatea privată a devenit ilegală. În timpul regimului lui Pol Pot aproximativ 2 milioane de locuitori au murit de foame. Începutul regimului său a fost declarat Anul Zero,  toată istoria și cultura anterioară cambodgiană stergându-se oficial.	Pol Pot
Puncte bune: Absolut nici unul, individul era un scelerat şi un criminal sadic. Cel mai tâmpit lucru: După ce a preluat puterea si-a executat foştii colegi de clasă.
Ne Win dictator din Birmania oficial 1962 - 1982 (dar a deţinut puterea de facto până în 1988). Ne Win a instituit in Birmania  un sistem eclectic care include elemente de naționalism extrem, marxism  și budism, pe care l-a numit socialism birmanez. În septembrie 1988, ca urmare a unei recomandări făcute de  astrologul personal, care i-a spus clar că numărul nouă e de bun augur, Ne Win a ordonat retragerea emisiilor de bacnote (kyat) de mare de valoare si a emis unele noi în valoare de 45 ( 4+5=9) și 90 Kyats. Atât 45 și 90 sunt divizibile de nouă, astfel milioane de birmanezi si-au pierdut economiile de o viaţă (adevărul e că astrologul i-a spus că dacă face acest lucru o să trăiască până la 90 de ani si Ne Win chiar a murit la 93 de ani). Ne Win a fost pe tot parcursul vieţii sale un adept al numerologiei și al cabalei birmaneze aşa numita yadaya (ritualuri magice făcute să întârzie, să neutralizeze sau să prevină nenorocirea, practicată pe scară largă în Birmania -Myanmar). Când ghicitorii lui îl  avertizau că ar putea fi victima unui atentat, el  stătea în fața unei oglinzi și călca în picioare pe carne crudă pentru a simula scurgerea de sânge; apoi tragea cu arma în oglindă pentru a evita posibilitatea unei încercări de asasinat asupra lui.	Ne Win
Puncte bune: Ne Win a infiinţat spitale în toate regiunile Birmaniei iar îngrijirea medicală a devenit gratuită pentru toţi. A fost introdus un nou sistem de învățământ public şi a fost pornită o campanie de lichidare a analfabetismului. A adoptat între 1962 și 1965 legi împotriva moșierilor și camătarilor.
Muammar Gaddafi dictator al Libiei a preluat puterea în 1969, la doar 27 de ani. Imediat după preluarea puterii, el a expulzat toți italienii din țara sa.... fiindcă nu ii plăceau italienii. În 1972 a renuntat la  postul de prim-ministru și a devenit potrivit titlului oficial ”Ghidul Marii Revoluții al Jamahiriei Arabe Libiane Populare Socialiste”. Ulterior, Gaddafi a inceput să se îmbrace extragavant, în haine complet ridicole  să se machieze și a decretat că toate gărzile sale de corp trebuie să fie virgine de sex feminin. Când călătoarea prin ţară, Gaddafi era însoțit permanent de o asistentă medicală blondă extrem de voluptoasă şi de cele 40 luptătoare-virgine. În 2009, el a invitat 500 de modele italiene la o petrecere, unde le-a ţinut o amplă prelegere pentru a le converti la Islam. Toate fetele au primit copii de lux ale Coranului.	Muammar Gaddafi
Gnassingbé Eyadema (născut Étienne Eyadema)  președinte al Republicii Togo (din 1967 până la moartea sa în 2005). Cel mai longeviv şef de stat din Africa. Eyadéma avea un anturaj de 1000 de femei  care  permanent cântau și dansau pentru lauda lui. Portretele sale  erau agăţate pe pereţii magazinelor, iar  o statuie de bronz reprezentându-l pe el străjuia capitala Republicii Togo; a fost publicată din ordinul său şi o carte de benzi desenate care îl descria ca un super-erou cu super puteri.	Gnassingbé Eyadema
Joseph-Désiré Mobutu dictatorul Zairului (azi Republica Democrată Congo) . In 1970, după ce devine presedinte, Mobutu a început o amplă campanie pentru africanizarea numelor din regiune și pentru eliminarea influențelor europene. Țara a fost redenumită Zair. Orașele si-au africanizat numele, iar  francul a fost înlocuit de o nouă monedă, zaïrul (subdiviziune 100 makuta). Oamenii care nu si-au schimbat numele intr-unul african au fost arestati. Mobutu însuşi şi-a schimbat numele său în Mobutu Sese Seko Nkuku Ngbendu Wa Za Banga,  care înseamnă nici mai mult nici mai putin "Atotputernicul luptător care, din cauza rezistenței și a inflexibilei dorințe de a câștiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa". În 1975 el a plătit  boxerilor americani Muhammad Ali și George Foreman exorbitanta sumă de 5 milioane de dolari pentru fiecare, pentru a lupta în Zair. Muhammad Ali a spus celebra butadă, "Unele țări merg la război pentru a obține o recunoaştere a numelui lor. Si războaiele costa mult mai mult de 10 milioane de dolari."	Mobutu Sese Seko Nkuku Ngbendu Wa Za Banga
Francisco Macías Nguema (născut Mez-m Ngueme) după numele său africanizat  Masie Nguema Biyogo Ñegue Ndong. Fiul unui vraci, Nguema a început cu poziția umilă de primar înainte de a deveni președinte de Guineea Ecuatorială în 1968. El a interzis cuvântul "intelectual", a închis școlile private și a expulzat toţii oamenii educați din țara sa. Apoi a închis mai multe spitale, susţinând că  vrăjitorii și vracii pot face foarte bine treaba medicilor. Ei bine, puteți ghici cum a mers. În timpul regimului lui Macías Nguema,  țara nu a avut nici un plan de dezvoltare şi nici un sistem de contabilitate pentru fonduri guvernamentale. După uciderea guvernatorului Băncii Centrale, el a transportat ce a rămas din trezoreria națională în casa lui de la ţară. În timpul Crăciunului din 1975, a ordonat executarea a 150 de adversarii ai săi . Soldații dictatorului, îmbrăcați în costume de Moș Crăciun, au transportat victimele pe stadionul de fotbal din Malabo şi le-au executat prin împușcare. La un moment dat, Nguema a interzis utilizarea de combustibil în principala centrală electrică a ţării, susţinând că el singur poate să facă să funcţioneze centrala  cu ajutorul puterilor sale magice. Cum era de așteptat, centrala  s-a stricat, iar întreaga capitală a fost înghițită de întuneric. Puncte bune. Nu are. Omul era dement	Francisco Macías Nguema
Saparmurat Niyazov - Președintele Turkmenistanului : Niyazov a avut o slăbiciune evidentă pentru redenumirea lucrurilor,  astfel că a început cu începutul, redenumirea lunilor anului: prima lună  ianuarie a fost denumită "Turkmenbasi", adică Tatăl Turkmenilor. Numele zilelor săptămânii au fost numite "Ziua Tinereţii",  "Ziua Spiritualităţii" etc. In timpul regimului său, cuvântul pâine a fost redenumit, "Gurbansoltan", după numele mamei sale. Niyazov a scos în afara legii barba bărbaților, machiajul crainicelor de la televiziune, a interzis mestecarea tutunului  (în loc de tutun, el a sugerat că oamenii să mestece oase, pentru a li se întări dinţii). A interzis de asemenea, sincronizarea în turkmenă a filmelor străine dar si plombele de aur.  În cele din urmă dictatorul a fost apucat de patima scrisului si a oferit naţiunii o carte numită Ruhnama - "Cartea a sufletului", pe care a numit-o ”egala Coranului”. Pentru elevii turkmeni studierea acestei cărţi a devenit vitală. Memorarea carţii era absolut necesară pentru a se obține un .... permis de conducere. Într-o noapte Niyazov l-a visat pe Dumnezeu care l-a anunţat că individul care a citit această carte de trei ori ajunge automat in rai. În 2005, Niyazov a lansat o copie a acestei cărţi in spațiu, pentru ca extraterestrii să o poată citi şi ei. Probabil este inutil de spus că Niyazov a fost analfabet. În cele din urmă, pentru a ului si mai mult natiunea turkmenă cu accesele sale de nebunie, el a ordonat ca  să fie construit în capitala Turkmenistanului (o ţară cu temperaturi extrem de ridicate)  un palat de gheață!!!	Saparmurat Niyazov
Robert Mugabe. În funcţie din 1987 până în prezent. El a ordonat Guvernului să se implice în conflicte armate cu ţările vecine, principalele ţinte de atac fiind caucazienii, homosexualii şi oponenţii săi politici. Există informaţii conform cărora a tăiat mâinile şi picioarele soţiei unui rival politic şi apoi i-a dat foc.